Vid

În suflete azi
bucurii hibernează,
Le-ating uneori
cu coarde de timp,
Nisipu-n clepsidre,
molcom sângerează,
Rupând fiecare
secundă subtil.

Suntem alături
și totuși departe,
nu ne vedem, …
față-n față proptiți,
suntem absorbiți, …
parcă altă substanță,
crează azi lumea
și nu mai știm,
de mai avem
azi sentimente,
pentru cei dragi,
prieteni, copii,
suntem prezenți,
dar totuși lipsește,
acea legătură,
ce ne-a unit.

Se sting melancolice
viețile noastre,
În timp – ce noi, …
tot mai străini de prezent,
trăim avalanșe,
ce nu-s ale noastre
Și ne trezim
mai bătrâni
iminent…

Superficiali, … în realitate,
trăim la galop
să prindem un rând,
în coada unor
iluzii deșarte,
trăim în standarde,
ce nu ne-aparțin,

ne pierdem târând,
niște concepte,
ce nu-s ale nostre,
doar să fim în trend,
nu suntem reali
și cărăm azi în spate,
poveri iluzorii,
fără catren …

mai goi în simțiri …
mai străini și de viață,
ne risipim,
fără vreun tolc,
trăim pe alături
de viețile noastre,
pentru un rating înalt
pe TikTok …

15.03.2024

Călător prin viața mea …

Călătorind prin viața mea,
cules-am sensuri nențelese,
le-am semânat în mintea mea
care și astăzi încă țese,

atâtea șterse amintiri,
atâtea gânduri se frământă,
dospesc și cresc lăstari din ea
ce vârfu-n soare își avântă.

În suflet parcă muritori,
cărând poveri ce ni-s străine,
Putem renaște din ninsori,
Putem renaște din suspine.

Știu… nu mai sunt așa frumoasă,
același suflet însă am,
pe care nu știu să-l citeasca,
decât puțini și … parțial …

03.01.2024

Ești minunată …

Ce minunată ești femeie,
Când ochii în lumină-ți scalzi,
Ce minunată ești când chipul,
Ți-e plin de lacrimi în obraji…

Ești minunată prin durere,
O nouă viață-n lume-aduci,
Femeie – binecuvântată,
Ești tu, prin naștere de prunci.

Când chipul tău de oboseală,
Brăzdat de boabe-i, ca un nimb,
Ești mai presus de-orice-ncântare,
Când pruncul tâu în brațe stângi.

Mai minunată ești când chipul,
Scăldat de zâmbet ți-e în soare
Și-n ochii tăi atât de limpezi,
Mai oglindești o primăvară…

Nimic nu-ți poate sta în cale,
Devii leoaică, când ești mamă,
Pe cât poți fi tu de fragilă,
Pe-atât ești și de luptătoare.

Pilon ce ține însăși viața,
Pe palmele ei obosite,
Pe cât de gingașă, suavă,
Pe-atât ești și de hotărâtă …


Inima mea

Inima mea – altar al credinței,
Pentru acei, pe care-i iubesc,
Inima mea, dacă-i rănită,
E slabă, fragilă, se rupe-n bucăți.

Inima mea, cine o știe,
Știu că nicicând, n-o va trăda,
Inima mea, îți aparține,
Doar dacă știi, drumul spre ea…

07.03.2024 

Omagiu

Sunt ale noastre profesoare,
Faruri de înțelepciune,
Ce ne-nvață și ne-îndrumă,
Cu blândețe și-și asumă,

Să sădească-n mintea noastră,
Boabele de cunoștințe,
ce-ncolțesc și cresc în minte,
dragostea pentru științe.

Cuvintele lor, ca și aripi,
Ne poartă spre-nalte culmi,
Minți deschid spre taine ascunse,
Ce-n suflete au pătruns.

Aveți griji precum o mamă,
Ne-ncurajați când greșim,
În tristeți ne dați speranțe,
Ca să nu ne facem griji.

Sunteți lumină-n viața noastră,
Modele demne de urmat,
Prin suflet plin de bunătate.
Respectul ni l-ați câștigat !!!

26.02.2024

Prieteniile din interes…

Ești bun, … atât timp cât ești comod, când nu mai ești comod și adaptabil la nevoile altora, gata, ai ieșit din uz …

Te simți mic, înjosit, desconsiderat, folosit, apoi refletând îți dai seama că de fapt te ridici deasupra lor, din simplu motiv că nu ești ca ei … și simți împăcare, supremație …

Mulțumesc unor astfel de oameni, pentru că în mod inconștient prin acțiunile lor, de fapt mă ajută să învăț să mă apreciez la justa valoare …
23.02.2024

Copiii mei …

În ei îmi pun tot crezul vieții
Și bucuria mea de-a fi,
În ei îmi pun tot interesul
și șansa mea de-a doua zi.

Ei, … îmi sunt continuitate,
Ei azi, – îmi sunt speranțele
Și pentru ei, azi peste toate,
Pot trece … peste-orgoliul meu …

Eu pentru ei aș fi în stare,
Să-mi calc pe suflet, să-l distrug,
Doar să mi-i știu păziți sub soare,
De orice rău, sau vicleșug.
10.02.2024

Odă pentru tine …

Dezgheață-mi gândurile rele,
Pe frunte apăsând ușor,
Să curgă-n pletele rebele,
Să merg prin ploaie … să le spăl.

Dezmurte-mi mintea înghețată
Și obosită de suspin,
Cuprinde-mă încă o dată,
Astfel încet, eu îmi revin.

Și vino-mi în întâmpinare,
Pe umăru-ți să pot să plâng,
Căci doar tu mi-ai fost alinare
Și sprijinul meu, de când sunt.

Pe tâmplele ce dau în floare,
Ce-au strâns atâtea primăveri,
Azi se reflectă doar candoare
Și grija ce-ai purtat-o ieri.

Și-o să repet încă o dată,
Voi repeta la infinit,
Ești îngerul ce grija-mi poartă,
Îmi e cămașă-n ger și vânt…

Și te iubesc la infinit … ❤️

06.02.2024

Două mâini … o singură iubire

Două mâini au dat lăstari,
Apoi muguri, apoi floare,
Câtă gingășie oare,
Poate da o-mbrățișare.?

Două mâini au dat în floare,
Câtă dragoste-adună,
De când se țin împreună … ?

Două mâini când sunt unite,
Nici furtuni nu le desprinde,
Nici chiar răutatea lumii,
Peste tot sunt împreună…

Cine-ncearcă a desparte,
Suflete îngemănate,
Nu ajunge-n viață bine,
Că-l ajung lacrimi, suspine…

Două inimi împreună,
Au mereu ce să își spună
Și trec chiar prin rău și bine,
Doar dacă este iubire ….

05.02.2024